I se spune Buldozerul

Undeva după blocuri, la marginea unei suburbii din sudul regiunii pariziene, la câteva aruncături de băț de operă, stadionul Rugby Club Massy Essonne se trezește încet la viață. Este zi de meci. Voluntari de toate vârstele vând bilete de tombolă. Magazinul grupării propune tricouri, fulare și alte produse. Suporterii cumpără câte o bere de la standul de băuturi. Stadionul este omologat cu 3000 de locuri, dar numai 1700 sunt pe scaune.

Andrei Gorcioaia este omul zilei. Un articol din cotidianul Le Parisien îi este consacrat. Internaționalul român a dobândit cetățenia franceză și și-a schimbat cu această ocazie numele în Andre Gorin.

Massy este pe ultimul loc în ProD2, fără punct după patru etape. Dar rezultatele slabe nu afectează popularitatea romanului aflat de opt ani în Franța. „Andrei este unul dintre cei mai buni jucători ai echipei„, îmi confirmă comentatorul Eurosport Franța. Postul transmite în direct partida în nocturnă cu Soyaux-Angouleme. „Acum e francez, a insistat să îl anunț la microfon ca Andre Gorin„, vine să îmi spună și crainicul arenei.

Cam 1500 de spectatori speră o victorie a gazdelor. Ea este aproape. Timpul regulamentar s-a scurs. Massy are o grămadă în propria introducere și conduce cu 19-17. Dar balonul nu ajunge in picioarele Buldozerului român, care a preluat în cursul meciului și rolul de căpitan.

Incepe un calvar de opt minute. După un roșu și un galben, Massy pierde cu 19-20.

Marcat de efort și dezamăgire, Andrei Gorcioaia iese din vestiar după câteva minute.
– E greu, un început de campionat foarte prost pentru noi, cu cinci înfrângeri, dar sperăm să oprim spirala negativă.
– Andrei, pentru suporterii români, descalificarea de la Cupa Mondială este încă o rana deschisă. Tu cum o resimți, după câteva luni?
– Cicatricea încă este. Nu numai pentru suporteri, dar și pentru noi, jucătorii, care am fost în primplan. Eu nu am fost la nicio RWC. Va fi tare greu, dar trebuie să ridicăm capul și la națională. Trebuie sa învingem Portugalia, apoi să intrăm în turneul celor șase națiuni B cu dorința de a depăși Georgia, Spania, Rusia, oricine va fi în fața noastră, să demonstrăm lumii întregi că noi ne meritam locul la CM.
– În această perspectivă, cum vedeți, tu și ceilalți Stejari, meciurile din toamnă?
– Cel mai important este cel cu Portugalia, pe care nu trebuie să o tratăm că pe o echipă mică, ci drept una de top. Să ne dăruim, acesta e cuvântul, pentru națională, pentru tricou, pentru frunza de stejar pe care suntem cu toții mândri să o purtăm.
– Traversezi o perioadă grea, și la club și la națională. Privind în urmă, care este cea mai luminoasă amintire a ta în tricoul României?
– Victoria cu Georgia din 2017, la un punct. Am dorit-o cu toții extrem de tare. A fost ca și cum câștigaserăm Cupa Mondială. Au fost momente pe care îmi doresc să le retrăiesc și primăvara viitoare.
– În registrul personal, Le Parisien scrie despre tine, despre faptul că ai dobândit cetățenia franceză și ți-ai schimbat numele. Suporterii români trag nădejde că rămâi același internațional român care a împins de atâtea ori în grămada Stejarilor…
– A fost o chestiune de circumstanță. Am fost convocat în fața unei comisii care examina cererea mea de naturalizare într-un moment în care Franța era în doliu național. Fiind român, și știm cu toții cum suntem priviți afară, nu vreau să insist asupra acestui aspect, doamnelor din acea comisie li s-a părut probabil că Gorcioaia nu suna a francez. Eu având dorința de a deveni francez, am acceptat asta. Nu mi-am trădat țara, rămân același român. Dar pentru familia mea era important să le dau încredere și pe plan francez.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*